Consiliul Judetean Dolj
  
                                     



Cultura Județului Dolj

 

     În județul Dolj există o intensă activitate culturală, susținută de diverse instituții specializate. În prezent există 20 de muzee în județul nostru, printre care se evidențiază Muzeul Olteniei, cu cele trei secțiuni: istorie, etnografie și stiințe naturale, precum şi Muzeul de Artă din Craiova şi Calafat. În Craiova, reședință de județ, există unul dintre cele mai prestigioase teatre naționale din România, Teatrul Național "Marin Sorescu", ai cărui actori au jucat pe cele mai mari scene ale lumii. Rețeaua de biblioteci este bine organizată, fiind formată din peste 400 de unități, cea mai reprezentativă fiind Biblioteca Județeană. Filarmonica Oltenia, Teatrul Liric, Casa de Cultură a Studenților, Școala de Arte şi Meserii Cornetti, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, Casele de cultură din orașele şi municipiile județului, căminele culturale din cele aproape 104 comune, precum şi alte instituții de acest tip, completează rețeaua de unități culturale şi artistice din județul Dolj. Ansamblul folcloric Maria Tănase are un rol deosebit în peisajul cultural al județului, instituție reprezentativă pentru cultura județului Dolj şi a țării, care în cei 11 ani de activitate s-a remarcat în peisajul cultural pe plan național şi internațional datorită participării sale la numeroase concursuri şi festivaluri internaționale. Merită menționat faptul că există mai multe manifestări tradiționale culturale care au un ecou puternic în țară şi străinătate. Festivalul Maria Tănase, festival concurs pentru interpreți de folclor românesc; Festivalul Rapsozi din Oltenia, continuat de Festivalul Marin Chisăr - de la rapsod la interpret; Festivalul de romanțe Ioana Radu; Festivalul de colinde şi muzică sacră; Festivalul Craiova Muzicală. Publicul manifestă un real interes pentru o serie de evenimente tradiționale cu dată fixă, cărora li se acordă atenția cuvenită de către instituțiile de profil din județ, şi anume, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, o instituție care se află din punct de vedere financiar sub patronajul Consiliului Județean Dolj. Aceste evenimente sunt: Iordănitul, 6-7 ianuarie; Strigarea peste sat - înainte de Paști; Proorul, 23 aprilie; Focurile de joi, care au loc în ultima joi dinaintea Paștelui; Alaiul Călușului Oltenesc, în timpul sărbătorii numită Rusalii; Sărindarul de Obște din Desa - în martie, aprilie, septembrie şi octombrie. În concordanță cu aceste obiceiuri şi festivaluri tradiționale - inițiate şi dezvoltate în Dolj - merită menționat Târgul Meșterilor Populari .


Manifestări cultural-artistice cu participare națională şi chiar internațională:
- Festivalul concurs-național al interpreților cântecului popular românesc "Maria Tănase"; 
- Festivalul de Teatru "Shakespeare"; 
- Festivalul național "Ioana Radu"; 
- Festivalul de Colinde şi Muzică Sacră; 
- Zilele Municipiului Craiova; 
- Festivalul "Craiova Muzicală"; 
- Festivalul "Elena Teodorini"; 
- Alaiul datinilor strămoșești.


Obiceiuri şi sărbători tradiționale:
- Păzitul ritual al fântânilor, Iordănitul 6 - 7 ianuarie; 
- Sărbătoarea Trifonului - patronul spiritual al viilor, 1 februarie; 
- Strigarea peste sat - la Lăsătul Postului de Paști; 
- Proorul - ramura verde, 23 aprilie; 
- Focurile de Joimari, la Joia Mare din Săptămâna patimilor; 
- Alaiul Călușului Oltenesc, la Rusalii; 
- Sărindarul de Obște, Desa, lunile martie, aprilie, septembrie, octombrie; 
- Târgul Meșterilor Populari, în luna octombrie; 
- Sărbătoarea Bujorului-Plenița, a doua decadă a lunii mai; 
- Cumicitul fetelor - Urzicuța, în preajma Paștelui; 
- Înălțarea Domnului, Filiași - Fratoștița, 9 iunie; 
- Sărbătoarea Teiului, Carpen-Cleanov, 26 iunie; 
- Floare de salcâm, Celaru, a treia duminică din mai.

Monumente istorice şi de arhitectură de importanță națională:
- Parcul Nicolae Romanescu - 1903; 
- Casa Glogoveanu (astăzi - Tribunalul Județean Dolj) - 1802 
- Banca Comerțului (Primăria Craiova) - 1916; 
- Palatul de Justiție (Universitatea Craiova) - 1880 
- Casa "Vorvoreanu (Palatul Mitropolitan) - 1905; 
- Biserica din lemn Toți Sfinții - Talpășești - 1780; 
- Hotel Minerva - 1903; 
- Liceul Carol I - 1896; 
- Casa Băniei (Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei, renovată şi modernizată din temelii în 2008-2009) - sec.XVII; 
- Casa memorială Elena Farago - 1908; 
- Palatul Jean Mihail (Muzeul de Artă) - 1907; 
- Palatul Administrativ (Consiliul Județean şi Prefectura Dolj, Instituția Prefectului) – 1913; 
- Casa Nicolae Romanescu (Casa Universitarilor) - 1903; 
- Cula Poenaru - comuna Almăj - 1764; 
- Cula Izvoranu - Geblescu - comuna Brabova - sec. XVIII; 
- Cula Cernăteștilor - comuna Cernatești - sec. XVIII; 
- Mânăstirea Jitianu - comuna Podari - 1658; 
- Ansamblul Curtea Coțofenilor - sec. XVIII; 
- Mausoleul familiei Filișanu - 1868; 
- Mănăstirea Bucovăț (Cosuna) - Craiova - 1483; 
- Ansamblul curții boierești Brăiloiu - comuna Melinești - 1695; 
- Ansamblul curții boierești Jieni - comuna Malu Mare - sec. XVI.

PERSONALITĂȚI DOLJENE:

AMAN ALEXANDRU, magistrat, n.1820 - m.1885. Prin testamentul din 14 noiembrie 1884 și-a lăsat - împreună cu soția sa, ARISTIA - întreaga avere comunității craiovene, punând bazele Fundației Aman. Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, Muzeul de Artă si Muzeul Olteniei, instituții culturale de referință ale Doljului, există astăzi grație generozității acestor personalități.

AMAN THEODOR, pictor, n.1831 - m.1891. Dintre numeroasele sale lucrări se remarcă, în mod deosebit, Hora Unirii la Craiova; capodoperă realizată în anul 1857.

ARGETOIANU CONSTANTIN, om politic, n.1871 -m.1952. A fost ministru de justiție, de finanțe, de agricultură. A înființat Uniunea Agrară (1936).

BABA CORNELIU, pictor, n. 1906 - m.1997. În 1958 este ales membru de onoare al Academiei de Artă din URSS și reales în 1992, în Academia de Artă a Rusiei; membru corespondent și membru titular al Academiei Române (1990).

BERCEANU D. ȘTEFAN, medic, n. 1859 - m. 1990. A inițiat și dezvoltat școli de hematologie în toate orașele mari din țară, prin secundariat și doctorantură. Se numără printre primii cercetători din lume în ce privește etiopatologia cancerului și a leucemiei, a bolilor imunologice și autoimune.

BIBERI ION, medic și scriitor, n. 1904 - m.1990. S-a remarcat ca medic psihiatru, dar și ca romancier modernist, nuvelist, eseist, autor de monografii, de lucrări de estetică literară, interviuri, de antologii.

BIBESCU GHEORGHE, domn al Țării Românești, n. 1804 la Craiova - m.1873.

BRANCUȘI CONSTANTIN, sculptor, n.1876 - m.1957. Între anii 1894 -1898 urmează cursurile Școlii de Meserii din Craiova. Tot aici sculptează „Cap de Copil”, „Bustul lui Vitelius”, „Capul lui Laocoon” și „Studiu”. Consiliul Județean al Prefecturii Dolj îi acordă o bursă, în 1900.

BRÂNCOVEANU CONSTANTIN, domn al Țării Românești, n.1654 - m.1714. Mare boier, strălucit politician, patriot, diplomat și om de cultură.

CARADA EUGENIU, scriitor, publicist, economist, n. 1836 - m. 1910. A fost deputat, consilier, ziarist - redactând violenta gazetă Clopotul - și, 27 de ani, directorul Băncii Naționale, fiind considerat un bun organizator al politicii financiare românești.

CÂRLOVA VASILE, poet, n. 1809 - m.1831. Este înmormântat în curtea bisericii Madona Dudu din Craiova.

COCULESCU C. NICOLAE, astronom, n. 1886 -m.1952. A realizat Observatorul astronomic din București, în 1908. A contribuit la înființarea Comitetului național de geodezie și geofizică (1929) și a Comitetului național de astronomie (1930).

(GOGU) GEORGE CONSTANTINESCU, inginer, inventator, n. 1881 - m. 1965. Este autorul a peste 120 brevete de invenții (4 volume), aplicații industriale ale noii științe - SONOCITATEA - descoperită și fundamentată de el pe baze matematice.

DEMETRESCU TRAIAN, poet, prozator și publicist, n. 1866 - m. 1896. A publicat 15 volume de poezii și piese de teatru.

FARAGO ELENA, poetă, prozatoare, autoare dramatică, n. 1913 - m. 1954. A scris peste 20 de cărți; a condus Fundația Culturală Alexandru și Aristia Aman, timp de 26 de ani.

GRIGORE GABRIELESCU, tenor, n. 1859 - m. 1915- Profesor la Conservatorul de declamație din Iași, apoi director al teatrului Național din Craiova și al Școlii de muzică Elefterie și Maria Cornetti ( 1911 - 1915).

GEROTA DIMITRIE, medic, n. 1867 - m. 1939. A fost cel dintâi radiolog din țara noastră și a preconizat o tehnică de injectare a vaselor limfatice adoptată de către toți anatomiștii contemporani.

HORIA VINTILĂ, scriitor, n. 1915 - m. 1992. Publică romane, nuvele, eseuri și poezie, în limbile română, spaniolă, franceză și italiană.

IORDACHE ȘTEFAN, actor de teatru și film, n. 1941, Calafat - m. 2008. A fost actor și la Naționalul din Bănie.

LALESCU TRAIAN, profesor universitar, matematician, n. 1882 - m.1929. Este succesorul lui Spiru Haret la Școala de poduri și sosele, având un rol determinant în crearea Școlii politehnice din Timișoara, fiind primul ei rector.

LECCA CONSTANTIN, profesor, editor, pictor, n. 1807 - m.1887. A fost ctitorul primei tipografii ( 1837) si al primului periodic din Oltenia, Mozaicul ( 1838).

MACEDONSKI ALEXANDRU, scriitor, n. 1854- m.1920. A editat ziarele Oltul, Vestea, Dunărea, Plevna, Literatorul, Tarara și Liga Ortodoxă. A publicat peste 20 de volume.

MAIORESCU TITU, scriitor, profesor, om politic, n. 1840 - m. 1917. Ajunge ministru al Instrucțiunii Publice, membru al Academiei Române, deputat în Parlament, prim-ministru. A avut contribuții importante în domeniul criticii literare, în problemele limbii, ale filosofiei, logicii, psihologiei, istoriei etc.

MATEI BASARAB, domn al Țării Românești, n.1580 - m.1654. Descendent al boierilor Craiovești, nepot al lui Neagoe Basarab urcă pe tronul Țării Romănești la 20 septembrie 1632.

MIHAI VITEAZUL, domn al Țării Românești, n. 1558 - m.1601. A ocupat dregătoria de bănișor de Mehedinți; mare stolnic; mare postelnic; mare Aga; mare ban al Craiovei; domn al Țării Romanesti. Înfăptuiește prima Unire a celor trei provincii românești - Țara Românească, Moldova și Ardealul, la 27 mai 1600.

MIHAIL JEAN, proprietar, n.1875 - m.1936. A lăsat întreaga sa avere statului român - peste 80000 ha teren arabil, imobile, păduri, sute de milioane în numerar și în bănci, bijuterii - cu dorința de a înființa o Fundație Jean Mihail.

MRAZEC LUDOVIC, geolog, n. 1867 - m. 1944. A creat Societatea Română de Geologie, în care a activat până la sfârșitul vieții. Este primul geolog român care admite originea organică a petrolului și arată că materia primă organică din care s-a format petrolul este planctonul mărilor.

MURGULESCU ILIE, chimist, n. 1902 - m.1991. Printre altele a inventat procedeul de polemizare acrilonitrilului.

NEAGOE BASARAB, domn al Țării Românești, n. 1481 - m. 1521. A domnit între anii 1512 - 1521 adus pe tron de Craiovești.

NEGULESCU JEAN, pictor și regizor, n. 1900 - m. 1993. A realizat aproape 40 de filme Ia Hollywood, între anii 1931 -1970, fiind unul din regizorii importanți ai cinematografiei americane.

C.S.NICOLAESCU - PLOPSOR, arheolog, etnograf și folclorist, n. 1900 - m.1968. A înființat și condus editura Pământ și Suflet Oltenesc și revistele: Gând și Slova Oltenească, Suflet Oltenesc, Oltenia.

OBEDEANU CONSTANTIN, m. 1755, vel-paharnic, vornic, caimacan și mare consilier împărătesc al Olteniei; ctitor de mânăstiri și școli.

ODOBLEJA ȘTEFAN, doctor, academician n.1902 - m.1978. A fost creatorul psihociberneticii, întemeietorul ciberneticii teoretice generalizate, autorul Psihologiei consonantistice.

PALEOLOG V. G, critic de artă, n. 1891 - m.? Eminent cercetator al vieții și operei lui Constantin Brâncuși.

PĂUNESCU ADRIAN, unul dintre cei mai prolifici scriitori români, senator, n.1943 - rn.2010. Copilăria și-a petrecut-o în comuna Bârca, Dolj și este realizatorul cenaclului „Flacăra”.

PELLEA AMZA, actor, n. 1931 - m. 1983. Se numără printre marii actori ai României care, simțindu-se legat de Craiova, la deschiderea stagiunii 1973-1974, în noua clădire a Teatrului Național, primește să fie director al acestei prestigioase instituții culturale.

PLEȘOIANU GRIGORE, profesor, traducător, n.1808 - m. 1857. A pus bazele Școlii Centrale din Craiova, pe care a slujit-o cu har timp de un deceniu.

RADU MARIA, cântăreață, n. 1917 - m.1990. Pentru meritele sale artistice a fost distinsă cu titlul de Artistă a Poporului.

RĂDULESCU - MOTRU CONSTANTIN, profesor, filosof, psiholog, n. 1868 - m.1957. Președinte al Academiei Române ( 1936 - 1940), are publicate foarte multe articole, studii politice, culturale și sociale.

ROMANESCU ARISTIZZA, actriță, n. 1854 - m. 1918. Perioada marilor sale creații este alături de Grigore Manolescu.

ROMANESCU NICOLAE, om politic, n. 1854 - m.1931. Primar al Craiovei în 1859, 1901-1916 si 1929. A contribuit, hotărâtor, la modernizarea orașului, prin lucrări edilitar-gospodărești de anvergură. Lui i se datorează Parcul din Craiova, proiectat de arhitectul peisagist francez E.Redont.

STĂNESCU CONSTANTIN, general, n. 1895 - m. 1947. Între anii 1916 - 1918 participă, în prima linie, la luptele din Dobrogea, Mărășești și Mărăști. A ocupat diferite funcții în marele Stat Major și Ministerul de Război.

SÎRBU D. ION, scriitor, n. 1919 - m. 1989. Prodigioasa activitate literară i-a fost încununată de premiile Uniunii Scriitorilor din România, Asociația Scriitorilor din Craiova, Revistei Ramuri etc. A primit titlul de Cetățean de Onoare al Craiovei.

SORESCU MARIN, scriitor, n. 1936 - m.1996. Opera sa îl situează printre cei mai valoroși scriitori români, figurând pe lista propunerilor pentru Premiul Nobel. În 1992 devine membru titular al Academiei Române, iar la 25 noiembrie 1993, este numit ministru al Culturii. Opera sa cunoaște o vastă răspândire internațională fiind tradusă în multe țări ale lumii. Începând cu stagiunea 2005-2006, Teatrul Național din Craiova îi poartă numele.

ȘTIRBEI B. ALEXANDRU, principe, donator, n. 1836 - m. 1895. A fost deputat de Craiova, președinte al Consiliului Județean Dolj, ministru al Lucrărilor Publice în primul cabinet junimist de Interne și de Finanțe.

TITULESCU NICOLAE, diplomat, n. 1883 - m. 1941. Ales președinte al celei de a Xl-a și a XlI-a sesiuni a Adunării Generale a Societății Națiunilor, în 1930 și în 1931, fiind singurul diplomat care a deținut de două ori această funcție.

ȚIȚEICA GHEORGHE, matematician, n. 1873 - m.1939. Este fondatorul geometriei diferențiale centroafine și unul din creatorii școlii matematice românești.

ȚUCULESCU ION, medic si pictor, n. 1910 - m. 1962. Lucrările sale de pictură expresionist - populară, cu evoluție spre abstracționism, s-au impus în epocă.

VLADIMIRESCU TUDOR, n.1770 - m. 1821. Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu pune capăt regimului fanariot restabilind domeniile pământene și a constituit prologul Revoluției române din anul 1848.