Declaraţie de presă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj cu ocazia conferinţei de presă din 23.08.2011
Presedintele Consiliului Judetean Dolj, Ion Prioteasa, a afirmat, azi, 23.08.2011, ca impartaseste nelinistea liderului Sindicatului Administratiei Publice Forta Legii, Ringo Damureanu, privind asigurarea salariilor pana la sfarsitul anului 2011 a bugetarilor platiti de CJ.
Totodata, Ion Prioteasa, presedintele CJ Dolj, anunta ca pentru a achita salariile bugetarilor platiti de Consiliul Judetean ar mai fi nevoie de aproximativ 2,9 milioane de lei, institutia expediind in acest sens mai multe adrese catre Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerului Finantelor Publice si Directia Generala a Finantelor Publice Dolj. Impartasesc nelinistea liderului de sindicat Ringo Damureanu cu privire la neasigurarea plafonului de salarii la Consiliul Judetean Dolj si la institutiile deconcentrate din subordinea CJ. Suma in cauza este de circa 29 de miliarde de lei vechi pentru care, inca de la formarea bugetului pe 2011, am tras semnalul de alarma si ne-am adresat tuturor institutiilor interesate in rezolvarea acestei probleme. Aceasta cu atat mai mult cu cat CJ Dolj are un numar de personal inferior numarului maxim aprobat cu circa 55 de persoane. Consideram ca s-a facut o mare nedreptate judetului Dolj care, intr-o ierarhie pe cap de locuitor, se plaseaza pe un nefericit loc 40 din 41. Stiind ca va avea loc o rectificare de buget ne-am adresat din nou Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului de Finante si Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj. In urma acestor solicitari ne-a raspuns MAI care ne-a informat ca a trimis mai departe adresa noastra catre Ministerul de Finante, cel care este abilitat sa rezolve aceasta problema. Sigur ca nu vom inceta sa somam toate institutiile abilitate ale statului si sigur vom reveni cu oricate adrese va trebui, pentru ca ne preocupa in egala masura ca si pe colegii din sindicat rezolvarea acestei probleme, a declarat presedintele Consiliului Judetean Dolj, Ion Prioteasa.
Declaraţie de presă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj cu ocazia conferinţei de presă din 05.08.2011
De catva timp Craiova sportiva este in doliu, s-a petrecut un lucru la care nu se astepta nimeni, cea mai frumoasa si cea mai iubita echipa a Romaniei a fost ba dezafiliata, ba desfiintata de nu mai stim nici noi in ce situatie se afla acum. Poate ca cei care nu cunosc activitatea Consiliului Judetean pot sa spuna ca ce l-a gasit si pe Prioteasa de vorbeste acum, insa vedeti in jurul acestei mese staff-ul sportiv al Consiliului Judetean, pentru ca sunt convins ca nu toata lumea stie ca de-a lungul timpului 8 fotbalisti din Craiova Maxima sunt salariati ai Consiliului Judetean, iar acestia, in 11 grupe de copii si juniori, au slefuit talentele care, de fapt, au jucat pentru Universitatea Craiova, si chiar inainte de conferinta am enumerat aproape 20 sportivi de performanta care acum bat la portile echipelor consacrate din tara si din strainatate si care au plecat de la Centrul de Copii si Juniori si, in continuare in meciurile din campionatul national.
Acesti copii joaca cu Stiinta Craiova pe piept si joaca cu Consiliul Judetean, pentru ca ei fac parte din Centrul de Copii si Juniori ai Consiliului Judetean. Fara aceste echipe ale Consiliului Judetean Dolj, Universitatea Craiova de-a lungul timpului nu putea sa se inscrie in campionatul national si fara acesti copii care au facut performanta, poate Universitatea Craiova nu ar fi putut sa tina aceasta lumina aprinsa. Prin statut, inca de la infiintare, s-a stabilit ca Centrul de Copii si Juniori pune la dispozitia Universitatii Craiova, gratuit, toti acesti tineri, iar de-a lungul timpului conducerea Universitatii Craiova a luat orice talent care a fost slefuit de acesti antrenori pe care o sa vi-i prezint. Acum, acest vartej care s-a produs si care a atras Universitatea Craiova in adancuri, ne trage si pe noi, Consiliul Judentean si Centrul de Copii si Juniori, dupa ea, pentru ca noi am fost creati sa pregatim talente pentru Universitatea Craiova. Noi am avut un plan de dezvoltare al bazei sportive, am avut un plan de investitii foarte mare, poate chiar cele mai mari la nivel de tara, pentru ca am inteles ca intr-o conferinta de presa chiar Mircea Sandu a prezentat proiectul nostru, proiect care este cel putin la fel de bun ca proiectul echipei nationale de la Mogosoaia, iar acum ne gasim in aceasta situatie: Ce poate sa faca Consiliul Judetean mai departe in aceasta problema extraordinara care macina nu numai Craiova, judetul Dolj si Oltenia, ci toata lumea, care oriunde ne ducem ne intreaba de Universitatea Craiova? Consiliul Judetean Dolj, ca orice autoritate publica locala, poate sa faca cu banul public numai ce-i permite legea, respectiv finantarea acestor grupe de copii si tineret si de a le pune la dispozitie celor care vor forma o echipa a Universitatii Craiova, in continuare gratuit, aceste echipe de tineri. In prezent sunt in jur de 250 de tineri care sunt pregatiti la Universitatea Craiova. Mai mult, dorinta si imaginatia noastra ne-ar putea duce foarte departe, dar legea nu permite sa facem mai mult decat atat si, in plus, a intervenit o constrangere la care aproape ca nu ne asteptam, respectiv o directiva a UEFA, care spune ca de anul viitor nicio autoritate publica locala nu mai poate sa finanteze o echipa de fotbal sau, in general, un sport, dar acum vorbim despre fotbal, insa continuam in aceasta toamna-iarna sa gasim o solutie, sa vedem cum putem duce aceste lucruri mai departe si cum putem sa-i sustinem si pe acesti oameni de la Craiova noastra de suflet sa poata sa lucreze si sa produca in continuare talente. De aceea, este cu atat mai dureros ca FRF si Romania au ramas fara efervescenta unei echipe oltene, fara simpatia extrordinara de care se bucura Universitatea Craiova. Colegii mei sunt: Marius Purcaru, Gabi Valentin, Aurica Beldeanu, Dandu Ustabacieff, iar din lista de copii merituosi pe care i-a dat Centrul de Copii si Juniori sunt 2 care au jucat in lotul A in echipa nationala, respectiv Ovidiu Dananaie si Silviu Lung jr., in lotul de tineret sub 21 de ani a jucat Barboianu Stefan, Barbu Marius, Gangioveanu Constantin, Firtulescu Dragos, Buleica Alin.
In lotul UEFA de juniori: Firanescu Lucian, Popescu Nicu, Gogosoiu Dan, Popescu Ionut, Roman Mihai, Suciu Cornel, Lupu Sabin, Balan Renato, Misu Geo, iar acestia sunt numai cativa dintre fotbalistii pregatiti de acesti antrenori si care au fost dati, asa cum va spuneam, gratuit Universitatii Craiova si daca va uitati foarte bine este chiar lotul Universitatii Craiova. Ceea ce s-a intamplat a fost independent de vointa noastra, si din cate ati vazut si din cate stiti, noi am fost creati pentru a produce materie prima pentru fotbal si, exact aceasta am facut si colegii nostri au facut-o profesionist si acelasi lucru vrem sa-l facem si in continuare. De aceea, dorim din tot sufletul sa gasim modalitatea de a merge mai departe, de a tine Centrul de Copii si Juniori si de a pune la dispozitia oricui va prelua o echipa mai departe gratuit aceste talente.
Declaraţie de presă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj cu ocazia conferinţei de presă din 06.07.2011
Vă mulţumesc că aţi venit şi astăzi la o conferinţă de presă în care aş dori să discutăm câteva aspecte legate de sistemul medical din România şi mai precis de ceea ce ne interesează pe noi în acest judeţ şi în această regiune, Oltenia.
Aşa cum ştiţi, sistemul sanitar românesc este în criză şi în colaps în ultimii ani şi cel care este condamnat să sufere este pacientul român. Sistemul este slab finanţat sau subfinanţat, tehnologiile sunt învechite, medicii pleacă în străinătate pentru salarii mai bune. Ani de zile ne-am rugat de toţi miniştrii, indiferent ce coloratură au avut, să se implice mai mult în ceea ce priveşte spitalele de pe raza judeţului Dolj, care într-un fel sau altul reverberează la nivelul întregii regiuni. Oltenii, craiovenii şi doljenii au stat tot timpul cu ochii la ceea ce se întâmplă la Timişoara, la Tg-Mureş, la Cluj, la Bucureşti şi uneori chiar la Iaşi. Din ce în ce mai mulţi oameni din România, conform statisticilor, peste 20 000, vor pleca în străinătate, merg la Viena să se trateze, merg în spitale performante aşa cum este Spitalul AKH din Viena, unde a fost şi Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, unde au fost şi artiştii români, Teo Trandafir şi Serban Huidu şi unde au fost mii de români. în acest moment vă anunţ cu mândrie şi emoţie, un proiect pe care Consiliul Judeţean îl are şi l-a ţinut în această perioadă până s-a conturat şi astăzi suntem în poziţia în care să vă spunem lucruri care converg cu realitatea şi anume liderul mondial al spitalelor şi al sănătăţii în mod special din Uniunea Europeană este firma VAMED. Această firmă, VAMED, care este implicată în realizări de spitale şi prezenţe de ordin medical în peste 50 ţări, este cea care are conceptul, cea care a făcut proiectul, cea care a făcut investiţia şi cea care manageriază Spitalul AKH din Viena. De la începutul acestui an purtăm discuţii cu ei şi în acest moment suntem în posesia scrisorii de intenţie prin care această renumită firmă, împreună cu Consiliul Judeţean, doresc să construiască un spital de 300 de paturi la Craiova, într-un parteneriat public-privat, o investiţie de aproximativ 200 milioane euro în care Consiliul Judeţean vine cu terenurile, circa 10-12 hectare şi cu utilităţile. în felul acesta vom proceda conform legii parteneriatului public-privat, care este o lege nouă şi care cu siguranţă va necesita foarte multe aprobări, foarte multe studii, dar ne vom apleca cu toată atenţia asupra ei.
Spitalul va fi dotat cu un heliport, se va numi Spital de Urgenţă şi Traumatologie, nu va lucra în mediu privat, ci se va adresa, la fel ca şi celelalte spitale, oricărui om de rând care va fi tratat şi spitalizat aici cu simpla asigurare medicală. De aceea, cred că din momentul în care vom realiza acest spital, nu vom mai sta cu ochii spre localităţile menţionate, ci întreaga Românie va sta cu ochii pe noi. Este un drum anevoios, va fi nevoie de multe aprobări şi în Consiliul Judeţean şi sper ca toată lumea va înţelege că este o investiţie a Doljului, a Olteniei, a Craiovei, a României în ultimă instanţă şi că nu ar trebui să aibă foarte multe piedici. Nu este un spital al lui Prioteasa, este un spital al oltenilor şi al craiovenilor. O altă temă, care este pe sfârşit acum, se referă la cazul Kozlodui. Pe mine mă surprinde foarte mult tăcerea autorităţilor române, pentru că ceea ce se petrece la Kozlodui ne va marca viaţa şi va marca viaţa acestei regiuni pe ani foarte mulţi, dacă avem în vedere că depozitul pe care vor să-l construiască cu circa 100 milioane euro la Radina, lângă Kozlodui, la 3 Km de centrala nucleară şi la 4 Km de graniţa românească. Va afecta viaţa a cel puţin 23 de localităţi româneşti, dar va afecta, dacă vreţi, inclusiv populaţia Craiovei. Aşa cum mai spuneam, remarcam faptul că în spitalele bucureştene, doljenii sunt pe primul loc la operaţiile de glandă tiroidă în mod special. Nimeni nu-şi explică de ce mortalitatea de cancer în această zonă a atins cifra de 10% cel puţin, şi sigur că nu putem să nu ne punem întrebări dacă are legătură cu radiaţiile. Adică o problemă unilaterală a Bulgariei afectează de fapt problemele României, iar statul român stă şi priveşte şi nu ia atitudine.
Eu, din funcţia pe care o am şi cu puterea care o am, aceasta pe care mi-au dat-o cei 125 000 de oameni care m-au votat, somez cu toată puterea statul român, Guvernul României, Ministrul Mediului să se pronunţe în acest caz şi să spună un NU hotărât existenţei unui depozit la Kozlodui, care, aşa cum ne prezintă acest raport bulgăresc el se construieşte între 2012-2014, din 2015 devine operaţional timp de 60 ani, până în 2075, între 2075-2090 se închide, între 2090-2390 el rămâne instituţional.
Declaraţie de presă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj cu ocazia conferinţei de presă din 17.06.2011
Vă mulţumesc că aţi reacţionat aşa repede şi aţi putut veni să discutăm despre o temă care arde România în ultimele zile. Se discută foarte intens despre regionalizarea României şi aş dori să aflaţi şi de la sursă câteva din opiniile şi reacţiile care ne privesc în mod direct.
Şi în opinia nostră, regionalizarea ar trebui să existe, dacă vă amintiţi încă din 2009 într-o întâlnire cu europarlamentarii la Filiala Craiova am vorbit despre ceea ce ar urma să se întâmple în Romania, în perioada următoare. O reîmpărţire administrativă a României se impune, după anii 60 în care fusese făcută la vremea respectivă în sens invers, de la regiune la judeţ din motive pe care le desluşim în aceşti ani şi mai bine, şi anume, faptul că la vremea respectivă Ceauşescu avea în vedere, într-un fel, desfiinţarea regiunii pure şi autonome maghiare. Practic în aceste zile concetăţenii noştri maghiari doresc să impună majorităţii o doleanţă a lor de care nu s-au despărţit niciodată în aceşti ani, nu numai după 2000, ci şi înainte de 1989, şi şi-ar dori să revină la regulile staliniste din anii 1958. Ne uitam că într-un proiect al lor chiar este vorba de 16 regiuni în care judeţul Dolj ar fi împreună cu judeţul Olt şi judeţul Mehedinţi, adică Oltenia care este formată din 5 judeţe ar fi despărţită arbitrar în acest moment, un lucru pe care nu au reuşit să-l facă nici sovieticii la vremea lor, mai înainte nu au reuşit să-l facă austriecii şi nici alte popoare care au mai trecut pe aici, şi ar dori să-l facă maghiarii noştri. După părerea noastră, această temă adusă în discuţie în acest moment are un scop pur electoral, este un proiect făcut pe genunchi, un proiect adus într-un moment în care să aburească opinia publică, să o trimită în ceaţă şi să ascundă fenomenele şi problemele grave cu care se confruntă oamenii în acest moment. Nu a văzut nimeni niciun document, am văzut reacţii ale liderilor marcanţi din PDL care spuneau cu două săptămâni înainte că nu se gândesc la aşa ceva şi iată că preşedintele jucător a venit şi le-a prezentat doleanţa lui de data aceasta cum ar trebui să fie împărţită România. Am auzit despre o aşa-zisă revoltă a baronilor locali din PSD care i-au impus la o anumită vreme lui Năstase şi acum îi impun şi lui Ponta şi lui Crin Antonescu punctul lor de vedere. Eu nu mă consider baron şi cred că modul în care se doreşte să se facă această reorganizare administrativă va afecta vieţile a mii de oameni şi toate ţările civilizate, şi în mod special din Uniunea Europeană care au făcut o reanalizare administrativă, au făcut-o în folosul cetăţeanului în aşa fel încât toate instituţiile să fie cât mai aproape de el, chiar şi la sovietici a existat un palier care s-a numit "raion", un palier care s-a numit "plasă", aşa că dispariţia Consiliului Judeţean Dolj nu este numai dispariţia unui grup de oameni foarte bine pregatiţ, ci este, dacă vreţi, ruperea din context a unei entităţi care ar avea legătură directă cu cetăţenul. Despre ce vorbim noi astăzi? De ce se doreşte să se facă această reorganizare administrativă? Ni se spune că în mod special pentru absorţia fondurilor europene. Cum au fost absorbite fondurile europene? Vorbim despre 32 miliarde euro care au venit în România şi care în această perioadă până în 2013 ar trebui să fie absorbite. Cum s-a rezolvat această problemă? Au fost împărţiţi aceşti bani în 6 programe operaţionale în care de multe ori când citim cifre ne este ruşine de ele, vedem 2,73 la Ministerul Transporturilor. Practic din 4,5 miliarde în aceste luni, aşa cum a apărut în presă, nu s-a plătit niciun euro, deci aceşti bani nu au fost consumaţi, şi aşteptăm cu sufletul la gură să vedem un ghid în care să putem să aplicăm pe el pentru Aeroportul Craiova sau pentru altceva la nivelul judeţului Dolj. Celelalte programe operaţionale au fost consumate în proporţie de 4-5 şi doamna Udrea se laudă cu 20% din bani care au fost consumaţi, bani care au fost consumaţi de Programul Operaţional Sectorial şi în care contractele au fost făcute în proporţie de 70%, 80%, 90 %. Cine a făcut aceste programe? Exact eşalonul pe care domnul Băsescu şi domnul Boc vrea să-l dea jos acum şi să dispară, adică consiliile judeţene, autorităţile publice locale au făcut aceste proiecte. Banii se văd, numai la nivelul Consiliului Judeţean Dolj au fost atraşi în ultimii ani peste 350 milioane Euro şi vorbim aici de Consiliul Judeţean Dolj şi nu de cele 111 primării din judeţul Dolj. Având în vedere aceste lucruri, legea ne îndreptăţeşte pe noi, Consiliul Judeţean, în mod special pe Preşedintele Consiliului Judeţean şi pe consilierii în primul rând cei din PSD şi PNL, 21 la număr, suficienţi de altfel să se întrunescă într-o sedinţă de Consiliu Judeţean, ordinară sau extraordinară şi să analizeze posibilitatea organizării unui referendum pe plan judeţean. Acest referendum se va organiza în 21 de judeţe ale României, adică cele 16 PSD şi 5 ale PNL.
Referendumul are un singur punct pe ordinea de zi şi o singură întrebare foarte simplă la care să se răspundă cu DA sau NU şi Legea referendumului ne dă voie nouă consiliilor judeţene să organizăm această consultare populară, pentru că Art.13 din Legea 3/2000 care precizează " proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare, numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ teritoriale respective prin referendum. în acest caz organizarea referendumului este obligatorie". Asta spune legea, asta facem! întrebarea noastră va suna astfel " Sunteţi de acord cu intenţia Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, de a desfiinţa judeţul dumneavoastră? ". Răspunsul este DA sau NU.
În acest moment, nici nu ne aruncăm să vă spunem că o să cheltuim banii contribuabilului în toate felurile şi că săptămâna viitoare vom organiza acest referendum. Aşteptăm în primul rând să se contureze foarte clar ce se doreşte, să vedem dacă prin asumarea răspunderii în Parlament produce efecte această doleanţă a lor şi numai după aceea vom proceda la etapele următoare pentru că sigur este vorba şi de costuri, este vorba şi de măsurile organizatorice foarte puternice şi în ultimă instanţă sigur că ne aşteptăm şi la o reacţie adversă foarte puternică, pentru că în ultimă instanţă Prefectul de Dolj va trebui să pună în operă ceea ce stabileşte Consiliul Judeţean în legătură cu organizarea alegerilor în toate cele 111 localităţi după modelul alegerilor parlamentare. Aşa că, în acest moment, aşteptăm cu foarte mare interes să vedem cum se desfăşoară următoarele zile şi cum se conturează şi concretizează această intenţie care a luat prin surprindere foartă multă lume şi cred că România numai de asta nu avea nevoie în acest moment.
Totuşi dacă ar trebui să facem un comentariu legat de ce se petrece în Uniunea Europeană este singurul lucru care se susţine nu este cel care îl spune domnul Boc cum că entităţile mai mari pot să acceadă direct la Bruxelles fondurile europene. Acest lucru pot să-l facă şi acum, este în pixul dumnealui să facă acest lucru într-o sedinţă de Guvern care să modifice ceea ce s-a întâmplat până acum sau să modifice aţele sau să ia bani de unde nu s-au cheltuit şi să-i aducă pe proiectele care sunt gata făcute. Numai la Măsura 3.2.2 sunt la nivel de ţară mii de proiecte gata făcute şi cu vize pe ele şi cu aprobări luate care ar putea să cheltuiască banii imediat.
Acestea sunt lucrurile care ar trebui puse la punct în România pentru că în situaţia fondurilor europene sunt foarte puţine cazurile în care cineva îşi permite să se abată de la stânga la dreapta, pentru că ani de zile ceea ce se petrece cu fondurile europene este verificat.
Aşa că, din punctul meu de vedere, pregătirea următorului exerciţiu financiar al Uniunii Europene care începe în 2014 şi se finalizează în 2020, adică la fel cum erau cincinalele pe vremuri, de data aceasta vorbim de septenale, bani care în proiecte multianuale ar trebui să fie consumaţi de către România, acesta ar putea să fie unul din indiciile prin care o entitate mai mare să poată să consume mai mulţi bani sau un drum care să plece dintr-un judeţ să poată să străbată întreaga regiune, ceea ce în prezent nu este permis.
Declaraţie de presă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj cu ocazia conferinţei de presă din 20.05.2011
Pe ordinea de zi a Consiliului Judeţean Dolj care va avea loc joi, 26.05.2011 există un punct cu o situaţie specială pe care vreau să o prezint, pentru ca prin intermediul dumneavoastră să ajungă la opinia publică astfel încât să poată fi analizată şi discutată de toată lumea. Terenurile din jurul Aeroportului Craiova pentru care noi am realizat un masterplan cu una din firmele de prestigiu din lume, Halcrowe, care a stabilit foarte clar ce se întâmplă cu cele 230 ha. Această firmă a stabilit că 70 ha rămân pentru dezvoltarea ulterioară a Aeroportului pentru o perioadă de 30 de ani, iar celelalte ha vor fi oprite pentru dezvoltare în folosul comunităţilor doljene, oltene şi în special craiovene.
în felul acesta cel care a făcut masterplanul a stabilit foarte clar o zonă hotelieră, o zonă comercială, o zonă de logistică, o zonă de agrement şi o zonă industrială, toate acestea fiind pozate pe masterplanul pe care îl avem, l-aţi mai văzut şi am mai discutat.
Deşi această perioadă este una foarte dificilă având în vedere criza, nu am stat cu mâinile în sân, ne-am adresat tuturor celor care puteau să vină şi să investească, deoarece noi considerăm că avem o avere cu acest teren la care ne-am ţinut cu puşca dacă vreţi, pentru că, altfel, îl fragmentam şi îl dădeam câte o bucată şi vedeam acolo tot felul de colibe. Am ţinut şi ţinem la acest pământ şi nu-l vom da decât pentru proiecte mari în folosul comunităţii astfel încât orice firmă mare care vine la Consiliul Judeţean sau Primăria Craiova, sau oriunde în judeţul Dolj să se aşeze, să nu mai avem situaţii cum a fost cea de pe vremuri cu fabrica Coca-Cola care nu a găsit o suprafaţă de 600mp pe teritoriul judeţului să poată să-şi facă fabrica de îmbuteliere. Astfel, am constituit o echipă care urmăreşte în fiecare zi ce se întâmplă în lumea financiară, iar cei care îşi anunţă intenţia de a veni în România, cei care au deschis deja o investiţie în România, cei cărora am putut să ne adresăm, respectiv ambasadele ţărilor importante din Europa sau Ambasada S.U.A sau Agenţia Română de Investiţii Străine au primit deja adrese de la noi.
Ceea ce vedeţi aici, toate aceste sute de invitaţii sunt trimise către potenţialii investitori cărora le explicăm cu toată transparenţa că pot să vină să concesioneze, închirieze, să se asocieze, să facă parteneriat public-privat şi orice altă formă cu excepţia vânzării terenurilor, cel puţin pentru această etapă. De-a lungul timpului am avut mulţi care au răspuns, cu care ne-am întâlnit, care au luat act, cu care suntem încă în corespondenţă, dar în mod direct şi stabil, cu intenţii, avem o situaţie specială, o firmă care ne-a scris şi în aceste zile, după mai multe rânduri de discuţii purtate, corespondenţă începută cu cei din România şi continuată cu toţi până la directorul general din Europa, şi, care acum ne trimite o scrisoare de intenţie prin care doreşte realizarea pe suprafaţa de masterplan dedicată zonei logistice a Aeroportului pentru care s-au alocat 24 ha un spaţiu logistic în care să adăpostească retaileri şi probabil furnizori de la Ford, care nu doresc să-şi deschidă o investiţie din greenfield şi, aşa cum ştiţi, cei care construiesc aceste depozite imense nu pot să plece la drum dacă nu au cel puţin 60% din capacitate ocupată cu precontract, ceea ce înseamnă că se conturează foarte clar ce va exista aici, din ce ştim acum vor exista 6 clădiri şi vor exista circa 115 000mp de spaţiu de depozitare.
Legislaţia românească este foarte exactă şi dură, iar noi analizăm de ceva timp paşii pe care trebuie să-i facem şi după prezentarea în prima şedinţă de Consiliu Judeţean, vom trece prin alte etape în număr de 7, care vor culmina cu organizarea unei licitaţii, pentru că noi nu ne îndreptăm în mod special către această firmă, ea este cea care ne-a făcut această scrisoare de intenţie, dar dacă există o altă o altă firmă care doreşte să vină, licitaţia este deschisă şi poate să vină. Redevenţa anuală care se va supune condiţiilor impuse de Consiliul Judeţean, întreaga dezvoltare prevăzută de PointPark Properties va genera o medie de 900000 euro anual taxe de colectare doar pentru clădiri şi se vor crea circa 1000 locuri de muncă pentru persoanele care vor lucra în birourile sau depozitele sale.
Aşa cum ştiţi după o investiţie mare mai vine şi o alta, aşa că vă spun cu bucurie, astăzi suntem în faţa unui prim investitor important care vine aici. Nu am hotărât încă dacă vom lua şi o firmă de consultanţă, având în vedere că este primul nostru obiectiv important în aşa fel încât să facem un contract solid, dar în afară de obiectivul nostru prin care dorim realizarea de locuri de muncă, trebuie alimentat şi bugetul Consiliului Judeţean cu o sumă considerabilă.
Am trimis scrisori mai multor grupuri de companii din strainătate cât şi potenţialilor investitori la scală locală, companiile aeriene, în special companiile de low cost, de asemenea companiilor din domeniul medical, inclusiv pentru investiţia noastră din Catargiu, unde suntem în evaluare, acolo unde va fi policlinica. De data aceasta am dori să nu mai inchiriem noi cu fiecare birou în parte şi să o dăm la o companie care să o exploateze şi să fie în folosul celor 20 000 de oameni care trăiesc în Catargiu.
Considerăm oportună existenţa în Craiova , în special după discuţiile cu cei de la compania Ford, a unui lanţ hotelier de genul Hilton, Ramado, Radison sau Tulipe, pentru miile de oameni care vor veni la Ford şi pe langă Ford, să nu mai vorbim de partea care se dezvoltă acum spre Deveselu, unde vorbim de 50 Km şi o bună parte din oamenii aceştia tot la Craiova vor sta.
Suntem dispuşi să le dăm teren sus la aeroport firmelor interesate să construiască şi se rezolvă astfel şi problema aeroportului care trebuie să aibă un hotel în apropiere, deşi acolo a mai aparut între timp un hotel, însă este cerinţa mediului de afaceri de a avea hotel în care să se desfăşoare discuţii de business, în care se organizează întâlniri şi cred că oraşul Craiova este unul din puţinele centre mari din ţară care nu au nici măcar un hotel de tip Continental, adică un hotel vechi luat de o firmă şi făcut după standardele lor.
Acestea sunt aspectele pe care am vrut să le aduc la cunoştinţă şi preferăm să vorbim mai puţin despre firmele cu care ne întâlnim şi nu avem o rezolvare imediată şi să venim cu lucruri rezolvate pe care să le putem prezenta.
Declaraţie de presă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj cu ocazia conferinţei de presă din 23.12.2010
Anul 2010 a fost un an de excepţie pentru Consiliul Judeţean, poate cel mai bun an din istorie, un an început cu cele două policlinici, cea din Brazda lui Novac şi cea din Calea Bucureşti, cu proiectele din cele 7 centre medico-sociale pentru care am accesat un proiect de fonduri europene la dispoziţia Ministerului Mediului prin care am dotat toate aceste centre cu panouri de captare a energiei solare dar si cu pompe geotermale.
De asemenea, au fost terminate 3 staţii de epurare în judeţul Dolj existand şi o directivă ca în anii următori toate punctele medico-sociale şi spitalele să fie dotate cu astfel de staţii. La Muzeul Olteniei şi Muzeul de Artă a fost dat semnalul de începere a lucrărilor alocandu-se 8 milioane de euro. Au fost terminate mai multe drumuri, ultimul Lăcriţa- Coşoveni-Ghindeni- Malu-Mare, DJ 606, drumul de la Craiova la limita cu judeţul Mehedinţi, cele 2 tronsoane Craiova-Segarcea şi Segarcea-Cârna.
în această iarnă se vor face licitaţiile pentru tronsonul Gighera-Valea Stanciului, iar ambulatoriul de 10 milioane de la Spitalul Judeţean de Urgenţă este în evaluare. şi pentru anul viitor ne pregătim de proiecte mari cum ar fi proiectul de deşeuri şi proiectul de apă, care probabil este cel mai mare aprobat pănă în acest moment în România, respectiv 178 milioane de Euro.
Aşa cum vă spuneam a fost un an bun şi dacă nu ar fi această situaţie generală iar colegii nostri care au lucrat la aceste proiecte mai mult din pasiune deoarece au salarii de 500-600 lei , pachetul şi transportul costând mai mult, ne-am bucura altfel. îmi face o deosebită plăcere să vă spun că în ciuda acestor probleme, a faptului că peste 500 miliarde au fost tăiate din Dolj, rămân totuşi 17 localităţi cu 2,5 milioane euro pe măsura 3.2.2. Este clar că aceste 17 localităţi la care sper să se adauge şi altele, pentru că se discută în continuare pe măsura 3.2.2. mai multe localităţi din cele 62 care au depus proiecte au toate şansele să obţină un punctaj corespunzător încât să obţină aceşti bani, îşi vor rezolva marile probleme şi vor dezvolta localităţile care să se apropie de ceea ce înseamnă Uniunea Europeană.
Deşi ne-am dori foarte mult să ne păstrăm spiritul românesc, cu satele nostre învechite, cu farmec şi să nu ne europenizăm atât de repede, să avem ceea ce îi trebuie fiecărei localităţi, adică utilităţile necesare şi, în rest să rămânem cu ceea ce aveam şi până acum. Cred ca acesta este farmecul României.
Acum la sfârşit de an în Parcul Industrial din Craiova se va termina un proiect şi vom da în funcţiune Incubatorul de afaceri cu tot ceea ce s-a realizat în acest an cu 6 milioane de euro. Am adus în discuţie Parcul Industrial, deoarece avem bucuria să spunem că avem hotărâre de guvern prin care 8,2 ha de teren sunt aliniate Parcului Industrial, le vom da în administrare, vom parcela şi vom îngrădi zona, vom aduce utilităţi, vom încerca accesarea unui proiect european. Aceste terenuri sunt foarte utile şi au venit la momentul oportun pentru cei care vor să investească în mod special la uzina Ford.
Terenurile acestea nu sunt numai pentru Ford, ci pentru toţi cei care doresc să investească în judeţul Dolj, cărora mai putem să le punem alte 100 ha la dispoziţie şi în acest fel putem spune că facem ceea ce nu s-a făcut poate niciodată când fabrici au plecat din Craiova, deoarece nu am fost în stare să punem la dispoziţie 5000 mp pentru a face o fabrică Coca-cola de exemplu, 7000 mp când a trebuit să se facă o fabrică de maşini de spălat. De data aceasta spunem: avem 82000 mp teren pe care îi lipim de Parcul Industrial şi la care aducem până în uşa fabricii energie electrică, gaze, canalizare, apă, epurare de apă, telefonie, numai pentru a se crea locuri de muncă, deoarece cea mai grea problemă a zonei sunt locurile de muncă.
O ultimă problemă acum: problemele speciale legate de conducta Nabucco care va trebui să treacă Dunărea pe la Bechet şi să ajungă undeva până la Segarcea şi de aici în alte localităţi. Ceea ce vreau să subliniez este că Guvernul Român şi cei care pot nu ar trebui să lase să treacă pe lângă noi o astfel de oportunitate, respectiva conductă să treacă Dunărea, să ajungă la Bechet, iar satele de pe malul Dunării adică Bechet, Călăraşi, Dăbuleni să nu aibă gaze, precum Segarcea şi zona limitrofă. Este important ca această conductă să nu fie numai pentru transportarea gazelor către Uniunea Europeană, ci să se poată beneficia de aceste servicii şi la nivelul judeţului Dolj.
Vă mulţumesc şi vă transmit sănătate, împliniri un an mai bun alături de familie şi cei dragi. La mulţi ani!
Declaraţie de presă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj cu ocazia conferinţei de presă din 04.08.2010
Astăzi ne întâlnim cu dumneavoastră pentru un subiect pe care nu l-am abordat în cadrul conferinţelor noastre de presă şi anume, vorbim despre o activitate din subordinea Consiliului Judeţean care, şi ea trebuie să fie pusă în lumină pentru că de mai mulţi ani Consiliul Judeţean are şi asemenea activitate prin care Clubul Sportiv de Copii şi Juniori primeşte în fiecare an un un buget de peste 10 miliarde de lei vechi, anul acesta în jur de 13 miliarde de lei vechi. în aceste condiţii, cei care se ocupă de această activitate sunt oameni cu o pregătire deosebită şi care au făcut performanţă şi acum, şi în viaţa lor de început. Aşa cum vedeţi lângă mine, sunt mulţi dintre ei foşti componenţi ai echipei Universitatea Craiova, sunt glorii ale Universităţii Craiova, o să vorbim mai în detaliu cu fiecare în parte, însă ceea ce trebuie să ştie lumea este că 8 antrenori din Craiova Maxima de pe vremuri sunt salariaţi ai Consiliului Judeţean de ani de zile şi că aceştia au 11 grupe de copii pe care îi pregătesc în Campionatul Naţional, 5 grupe de copii sunt puse la dispoziţia Universităţii Craiova, nu s-ar putea prezenta în campionat dacă nu ar avea aceste grupe de copii. Mai mult decât atât, talentele care sunt descoperite în cadrul Clubului Consiliului Judeţean sunt puse la dispoziţia Universităţii Craiova cu titlu gratuit şi numai dacă Universitatea Craiova nu doreşte să primească aceşti copii, ei se îndreaptă către alte orizonturi. Avem o listă întreagă de copii şi o să vedeţi mai departe câţi dintre copiii talentaţi din cadrul Centrului de Copii şi Juniori se află în prezent la Universitatea Craiova, în primul rând, şi pe urmă la alte echipe. Aş vrea, de asemenea, să vă spun că este un moment important şi din alt punct de vedere, pentru că vrem să salutăm cu toată forţa revenirea echipei Universitatea Craiova la locul ei, acolo unde s-a consacrat acest brand şi acolo unde oamenii o iubesc şi unde o aşteaptă de mult. în aceste condiţii, toţi cei care avem funcţii prin care putem să dăm o mână de ajutor Clubului Universitatea trebuie să facem acest lucru, trebuie să lăsăm la o parte orice fel de alte orgolii şi aşa cum fac alţii în localităţi mai îndepărtate de noi, să fim alături de cei care susţin această echipă şi din punct de vedere financiar şi din punct de vedere moral. Acum nu putem să spunem decât că îi transmitem felicitări finanţatorului Adrian Mititelu şi că suntem alături de domnia sa acum şi în viitor. Colegii mei care sunt prezenţi aici o să vă spună că din talentele care sunt în prezent, 12 nume sonore se află în lotul Universtăţii Craiova, iar echipa a II-a de la Universitatea Craiova este formată aproape în totalitate pe osatura tinerilor care s-au afirmat la Universitatea Craiova. Vă mai spunem că mai mulţi se ocupă pe plan local de această activitate, deosebirea între noi şi ei este că noi prin această activitate dorim să dăm un caracter de masă, în sensul că cei care doresc să-şi aducă copiii şi să se prezinte la unul din loturile pe criteriul vârstei, o pot face înscriindu-se fără nici o sumă de bani, iar dacă confirmă sunt selectaţi într-o a II-a etapă.
Declaraţie de presă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj cu ocazia conferinţei de presă din 06.07.2010
Mă bucur să ne revedem, v-am rugat să fiţi prezenţi astăzi pentru a vă anunţa ca am stabilit împreună cu colegii noştri ca joi să ţinem o şedinţă extraordinară de Consiliu Judeţean pentru că sunt câteva probleme la ordinea de zi care trebuie tratate cu toată urgenţa, una dintre aceste probleme este situaţia deosebit de dificilă prin care trece ţara noastră în aceste momente, şi vorbim în cunoştinţă de cauză pentru că şi noi am trăit asemenea evenimente deosebit de critice în anii 2005, 2006 care ne-au rămas şi ne-au marcat profund. După cum ştiţi, localitatea Rast a trebuit să fie strămutată, dar şi celelalte localităţi din jurul ei, practic de la Calafat şi până la Dăbuleni toate localităţile au fost afectate şi ştim ce am tras şi încă mai tragem după atâţia ani. De aceea prezentăm Consiliului Judeţean şi sunt sigur că şi colegii noştri vor fi de acord ca din fondul de rezervă al Consiliului Judeţean să deblocăm o sumă de 3 miliarde de lei vechi şi să îndreptăm aceşti bani către Moldova, către judeţele grav afectate: Suceava, Botoşani şi Bacău, câte un miliard pentru fiecare judeţ, am vorbit cu preşedinţii de Consiliu Judeţean de acolo, o să vorbim şi în continuare. A fost o idee să ne îndreptăm către localităţile din judeţ, dar credem că cel mai bine ştiu oamenii de acolo, de la faţa locului de ce au nevoie, şi în aceste condiţii banii am hotărât să îi dăm direct acolo. Un al II-lea punct la ordinea de zi al acestei şedinţe extraordinare este un obiectiv pe care îl lucrăm de mult şi îl aşteptăm de mult. Practic, se produc 2 evenimente de maximă importanţă în judeţul Dolj despre care am mai vorbit, dar de data aceasta sunt conturate şi anume: intrăm în Consiliu Judeţean să obţinem sprijinul consilierilor pentru o hotărâre de consiliu pe care s-o ataşăm la celelalte documente şi să plece la hotărârea de guvern pentru realizarea unei unităţi speciale de aviaţie în cadrul Aeroportului din Craiova. Aici punem la dispoziţie o suprafaţă de 2,4 ha cu drept de servitute de ieşire la şoseaua naţională împreună cu una din clădirile existente unde această unitate specială de aviaţie va aduce elicoptere de SMURD şi în felul acesta pentru cazurile de urgenţă, şi nu puţine, care se petrec la Spitalul de Urgenţă din Craiova, nu mai intervenim la Bucureşti. De asemenea, aici vor fi garate elicoptere pentru situaţii speciale, respectiv pentru calamităţi, pentru inundaţii, pentru noi şi bineînţeles pentru întreaga regiune care este expusă la tot felul de fenomene meteorologice, aşa cum am văzut în ultimul timp. Pe de altă parte, Ministerul de Interne care realizează această unitate specială pune la dispoziţia Consiliului Judeţean 8,2 ha teren la limita parcului nostru industrial şi în felul acesta întregim suprafaţa Parcului Industrial şi într-o fază următoare ne vom duce la hotărâre de guvern pentru extinderea suprafeţei Parcului Industrial şi acordarea de facilităţi. în felul acesta, având în vedere că în parcul industrial avem în prezent un proiect care se desfăşoară pe fonduri europene de circa 7 milioane de euro, unde am adus toate utilităţile, pe un alt proiect care suntem gata să-l abordăm vom duce utilităţile şi pe această suprafaţă de teren de 8 ha. Cei care doresc să investească şi să se aşeze la Craiova nu vor mai spune vreodată că nu li se oferă de autorităţile publice un loc în care să îşi desfăşoare activitatea. Vă spun acest lucru pentru că de-a lungul timpului m-a marcat faptul că în anii de început ştiu că aici la Craiova a dorit să se aşeze Coca Cola , ştiu că o altă fabrică de maşini de spălat a cerut o suprafaţă de câteva mii de metri pătraţi şi la fel nu a putut să îi obţină. De data aceasta, Parcul Industrial îl punem la dispoziţia acestor oameni care vor dori să investească, fie că vin pe lângă Ford, fie că vin din toate domeniile, pentru că practic nu ne ducem neapărat către o singură instituţie, să se creadă la un moment dat că ar putea fi încorsetată de legile europene ca ajutor de stat. Deci, oricine doreşte să investească în această zonă este binevenit, şi de aceea ambele evenimente: crearea unităţii de aviaţie specială cu elicoptere de SMURD şi elicoptere pentru situaţii de urgenţă şi terenul de 8 ha pe care îl avem pe lângă Parcul Industrial sunt benefice nu numai pentru locuitorii judeţului Dolj, ci pentru întreaga regiune.
Declaraţie de presă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj cu ocazia conferinţei de presă din 24.02.2010
Ne întâlnim astăzi într-un moment în care probabil cel mai important eveniment care se petrece în această lună este aprobarea bugetului Consiliului Judeţean. Ca în fiecare an, de la începutul anului şi până acum au fost tot felul de discuţii, tot felul de calcule, tot felul de împărţiri, dar a venit momentul în care putem să vorbim deschis despre bugetul Consiliului Judeţean, care nu este unul extraordinar, aşa cum ne aşteptam şi cum am mai vorbit de-a lungul timpului. Deşi, în cifre absolute el poate să pară mai mare decât anul trecut, este mai mare datorită faptului că între timp a venit o instituţie nouă, respectiv Consultanţa Agricolă cu un buget nou, şi de asemenea, s-au mărit sumele pentru persoanele cu handicap. Investiţia cea mai importantă în acest an va fi la Aeroportul din Craiova pentru faptul că probabil este punctul de cel mai mare interes pentru regiunea Olteniei şi nu numai şi pentru că aici a început o dezvoltare pe care o ducem mai departe şi în cursul acestui an. Sperăm să terminăm lucrările pe care le-am început şi să începem şi altele noi pentru că vom realiza această compactare a tuturor clădirilor, aşa cum v-am prezentat la momentul respectiv. Vom lucra la partea de infrastructură stradală care era într-o mare suferinţă şi, de asemenea, va trebui să facem ceva şi în interior, în mod special legat de utilajele care participă de obicei cu lucrurile mai puţin vizibile în momentul în care aterizează o aeronavă, respective maşinile de SMURD, de pompieri, maşinile speciale, maşinile de degivrare.Toate acestea, de câte ori mă duc acolo mi se pare că ies de undeva dintr-un buncăr, parcă e o tabără de refugiaţi palestinieni. În aceste condiţii trebuie să le prindem într-o remiză specială, după care acest aeroport să arate ca o instituţie în care s-au investit bani, pentru că, printre altele, toate maşinile de pompieri, maşinile de SMURD, sunt achiziţionate recent şi arată foarte bine. Tot aici, pentru ca să nu depăşim problema cu aeroportul, aşteptăm cu mare interes să vedem programul Ministerului Transporturilor-Programul Operaţional Sectorial de Transport. Cineva se uită în fiecare zi pe site-ul Ministerului Transporturilor să vadă dacă a apărut ghidul care ar trebui să ne spună în ce condiţii putem să accesăm acest program şi să avem această sumă importantă pentru că, dincolo de toate lucrurile care s-au făcut şi se vor face pe aeroport, rămâne o mare durere pe care va trebui s-o rezolvăm, -deşi între timp am rezolvat unele lucruri la care nici nu ne gândeam-, adică pista aeroportului este formată din dale, dar 36 de dale au fost înlocuite. De asemenea, a trebuit să luăm un sistem de navigaţie performant care era pe la Cluj şi nu funcţiona acolo dar noi l-am pus în operă şi funcţionează foarte bine şi în acest moment se poate ateriza şi decola şi în condiţii de ceaţă sau de noapte. De asemenea, sistemul de balizaj pe care l-am luat de pe aeroportul din Kogălniceanu este într-o situaţie mai bună. Însă rămâne în continuare problema pistei pe care vom încerca s-o rezolvăm cu bani de la Ministerul Transporturilor sau dintr-un program european, dacă nu vom găsi bani să îi luăm de la Ambasada SUA cu care suntem în contact, cu misiunea economică în mod special, pentru că şi ei dau anumite granturi. Dacă nici de aici nu vom putea, atunci probabil în lunile următoare vom accesa un credit de 15-20 milioane de euro şi vom pune un strat de 20-25 cm de asfalt pe întreaga pistă a aeroportului şi să rezolvăm în felul acesta tot ce ne-am propus odată cu extinderea platformei din faţa aeroportului.
Declaraţie de presă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj cu ocazia inaugurării Centrului Medical Calea Bucureşti 11.01.2010
Suntem la Policlinica Stomatologică de pe Calea Bucureşti, acum îi spunem Centrul Medical Calea Bucureşti, un centru medical aparţinând Consiliului Judeţean Dolj, pe care îl inaugurăm astăzi, şi am putea să spunem: "semne bune anul are". Este primul obiectiv pe care îl inaugurăm pe acest an, dintr-un şir lung pe care îl vom vedea de-a lungul anului şi îmi face plăcere să spunem că locuitorilor Craiovei le sunt puse la dispoziţie în acest moment spaţiile din fosta Policlinică Stomatologică de Urgenţă care aşa cum ştiţi era într-o stare avansată de degradare. în acest moment este o clădire cu personalitate care înnobilează această zonă a Craiovei. De aceea, cu mândrie vă spun că ne face plăcere că o putem pune la dispoziţia oamenilor din această zonă, în mod special, că între timp în acest loc nu a apărut vreun hotel sau un centru comercial, ci exact pentru ceea ce a fost construit şi vom ţine ca toate unităţile pe care le avem să fie la dispoziţia publicului. Faţă de ceea ce cetăţenii Craiovei ştiau apare în plus o intervenţie a noastră prin care am dorit ca alături de Policlinică Stomatologică să mai existe cabinete pentru Cardiologie, pentru O.R.L., Pediatrie, specialităţi pentru care oamenii din jur să nu facă kilometri să se ducă până la un spital. Acelaşi lucru se va petrece şi la cealaltă policlinică pe care o vom da în funcţiune în curând. Eu vreau să vă spun numai atât: că săptămâna viitoare apare caietul de sarcini, se lansează în mod oficial, în presă, cu transparenţă. Este foarte multă lume care vrea să ocupe aceste spaţii, aşa că va ieşi destul de multă animaţie în jurul ocupării acestor spaţii. Sunt şi celelalte spaţii din Brazdă care vor fi puse la dispoziţie, ne gândim intens ca în cursul acestui an să reabilităm policlinica de pe Siretului, respectiv din cartierul Catargiu şi cu ocazia acestei reabilitări să realizăm şi un spaţiu nou pentru acea zonă în care oamenii aceia nu au nimic şi trebuie să se deplaseze kilometri foarte mulţi până la spital sau în alte părţi. Aşa că încercăm să venim mai aproape de cetăţeni, despre celelalte vom vorbi la momentul respectiv. Acum vă spunem că ne aşteptăm să avem aici o rezolvare a acestei probleme medicale: policlinică de urgenţă, respectiv 24 de ore cabinete deschise pentru rezolvarea problemelor copiilor şi ale adulţilor. Sunt cabinete de tehnică dentară, de radiologie, sunt şi vestiare şi alte dependinţe care sunt absolut necesare obţinerii autorizaţiei de funcţionare. Le dorim tuturor să se simtă bine aici, iar oamenilor dacă e posibil să vină numai să o viziteze, să nu aibă nevoie.