Consiliul Judetean Dolj
  
                                     

Istoria Județului Dolj

 
   
    Primele comunități omenești cunoscute pe aceste meleaguri sunt atestate arheologic prin importante descoperiri ce aparțin epocii vechi a pietrei. Mult mai bogate sunt urmele de locuire ce există din epoca neolitică. Prima mențiune documentară a județului datează din anul 1444, sub denumirea „Județul de Baltă” așezat în vasta câmpie a Dunării. Într-un document de arhivă - datat 1 iunie 1475 - este menționat orașul Craiova, actualul municipiu, reședință a județului Dolj. Coborând mai adânc în vremurile demult apuse, toți istoricii confirmă localizarea Craiovei pe Tabula Peutingeriana (o hartă a Imperiului roman) cu numele Pelendova (corect Pelendava). Cercetări mai actuale au relevat faptul că pentru întâia oară așezarea medievală figurează sub denumirea latină Ponsiona - pod peste Jiu -, într-o hartă alcătuită în pragul bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se află în Biblioteca Națională de la Paris. Tot în această perioadă se pun bazele marii Bănii a Olteniei, cu sediul la Craiova, cea mai reprezentativă instituție feudală după cea a domniei.
    În secolul al XVIII-lea, județul Dolj, laolaltă cu cea mai mare parte a Olteniei devine zonă de ample operațiuni militare în cadrul războaielor purtate de marile imperii: otoman, habsburgic și țarist. Succesiunea evenimentelor politico-sociale ce au avut loc în a doua jumătate a secolului al  XIX-lea și începutul secolului XX - Unirea Principatelor, cucerirea Independenței de stat a României, reformele agrare etc. au creat condiții favorabile dezvoltării economiei și relațiilor capitaliste.
    Formarea statului național unitar român, în anul 1918, a fost salutată în Dolj, ca de altfel în întreaga țară, cu entuziasmul și satisfacția de nestăvilit ale tuturor celor care rezistaseră eroic pe câmpurile de luptă, sau acționaseră cu dârzenie împotriva ocupației străine. Documentele de arhivă atestă, fără putință de tăgadă, faptul că în perioada dintre cele două războaie mondiale - cumplite încleștări în care mulți locuitori ai acestor meleaguri și-au dat tributul de sânge pentru eliberarea țării și libertatea poporului român - Doljul a cunoscut o semnificativă dezvoltare, îndeosebi în plan economic și edilitar. În ansamblul economiei naționale, în anul 1940, județul nostru se înfățișa ca un important județ agricol, cu o activitate comercială și bancară în plin avânt, dar cu o industrie mai puțin dezvoltată, unilaterală, fărâmițată, lipsită de o bază materială corespunzătoare. Cum era și firesc, intrarea României în cel de-al doilea război mondial a condus, inevitabil, la un accentuat regres economic, dar și social. Caracterul preponderent agricol al județului s-a păstrat și s-a accentuat în anii ce au urmat. Modificări esențiale ale structurii economice au apărut mult mai târziu, odată cu politica de industrializare, ceea ce a condus la o migrație masivă a populației rurale spre mediul urban.
    Revoluția din decembrie 1989 - eveniment crucial ce a descătușat energiile și a determinat trecerea la o nouă Românie - a creat posibilitatea apariției rapide a primilor germeni ai economiei de piață și, ulterior, înființării unor noi firme și societăți de producție, servicii si utilități, concomitent cu dispariția altora - îndeosebi a marilor „coloși industriali” - prin noua legislație din domeniul economiei private, al concurenței și al climatului general de afaceri, ce a început să prindă contur și să se consolideze, de la an la an, în județul nostru, asemenea întregii țări.