Domeniul culturii este reprezentat de o structură diversă de unități specializate, distincte sub aspectul activității lor, al structurii organizatorice și al modalităților prin care se adresează publicului. Doljul, în general, și Craiova, în special, sunt definite prin mediul cultural cu o veche și recunoscută tradiție, constituind și în prezent un pol de interes național, datorită unor manifestări de anvergură, organizate în județul nostru.

În Dolj își desfășoară activitatea 9 muzee (Muzeul de Artă din Craiova, Muzeul de Artă și Etnografie din Calafat, Muzeul Olteniei Craiova fiind cele mai reprezentative), 303 biblioteci, 5 teatre și instituții asimilate, dintre care se remarcă Teatrul Național „Marin Sorescu”, un adevărat ambasador al culturii românești, actorii din Bănie etalându-și remarcabilul talent pe aproape toate marile scene ale lumii.

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, care, în noiembrie 2008, a sărbătorit centenarul, dispune de un fond de 621.000 de unități de bibliotecă, numărându-se printre cele mai bine cotate și dotate instituții de cultură din țară. Filarmonica Oltenia, Opera Română Craiova, Teatrul pentru Copii și Tineret „Colibri” ori Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” sunt alte instituții emblematice, care completează rețeaua complexă și diversă a unităților doljene de artă și cultură.

Pentru mai multe informații cu privire la instituțiile de cultură din județul Dolj puteți accesa următoarele linkuri:

• Muzeul de Artă Craiova
• Muzeul de Artă Calafat
• Muzeul Olteniei Craiova
• Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj
• Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova
• Filarmonica Oltenia Craiova
• Opera Română Craiova
• Teatrul pentru copii și tineret Colibri
• Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” Craiova
• Școala Populară de Arte și Meserii „Cornetti”
• Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj

Manifestări cultural-artistice cu participare națională și internațională 

• Festivalul concurs-naţional al interpreţilor cântecului popular românesc „Maria Tănase”
• Festivalul de Teatru „Shakespeare”
• Festivalul naţional „Ioana Radu”
• Zilele Municipiului Craiova
• Festivalul „Craiova Muzicală”
• Festivalul „Elena Teodorini”
• Alaiul datinilor strămoşeşti

Obiceiuri și sărbători tradiționale 

• „Păzitul ritual al fântânilor – Iordănitul „ 6 – 7 ianuarie   
• „Sărbătoarea Trifonului” – patronul spiritual al viilor, 1 februarie   
• „Strigarea peste sat” – la Lăsatul Postului de Paşti   
• „Proorul – ramura verde”, 23 aprilie   
• „Focurile de Joimari”, la Joia Mare din Săptămâna patimilor   
• „Alaiul Căluşului Oltenesc”, la Rusalii   
• „Sărindarul de Obşte” - Desa, lunile martie, aprilie, septembrie, octombrie.   
• „Târgul Meşterilor Populari”, 21-23 octombrie   
• „Sărbătoarea Bujorului” – Pleniţa , a doua decadă a lunii mai   
• „Cumicitul fetelor” – Urzicuţa, în preajma Paştelui   
• „Înălţarea Domnului” – Filiaşi – Fratoştiţa , 9 iunie   
• „Sărbătoarea Teiului” – Carpen-Cleanov , 26 iunie   
• „Floare de salcâm” – Celaru , a treia duminică din mai

Monumente istorice și de arhitectură de importanță națională 

• Parcul „Nicolae Romanescu” – 1903
• Casa „Glogoveanu” ( astăzi -Tribunalul judeţean Dolj) - 1802
• Banca Comerţului (Primăria Craiova ) – 1916
• Palatul de Justiţie ( Universitatea Craiova) – 1880
• Casa „Vorvoreanu “( Palatul Mitropolitan) - 1905
• Biserica din lemn „Toţi Sfinţii „ - Tălpăşeşti – 1780
• Hotel Minerva - 1903
• Liceul „Carol I”– 1896
• Casa Băniei ( Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei, renovată şi modernizată din temelii în 2008-2009) – sec.XVII
• Casa memorială „Elena Farago”- 1908
• Palatul „Jean Mihail”( Muzeul de Artă) – 1907
• Palatul Administrativ ( Consiliul Judeţean şi Prefectura Dolj,Instituţia Prefectului) –1913
• Casa „Nicolae Romanescu” ( Casa Universitarilor) – 1903
• Cula Poenaru - comuna Almăj -1764
• Cula Izvoranu – Geblescu – comuna Brabova – sec. XVIII
• Cula Cernăteştilor – comuna Cernăteşti – sec. XVIII
• Mânăstirea Jitianu – comuna Podari – 1658
• Ansamblul Curtea Coţofenilor – sec. XVIII
• Mausoleul familiei Filişanu - 1868
• Mânăstirea Bucovăţ ( Coşuna) – Craiova – 1483
• Ansamblul curţii boiereşti Brăiloiu – comuna Melineşti – 1695
• Ansamblul curţii boiereşti Jieni – comuna Malu Mare – sec. XVI

Pentru mai multe informații, accesați  DiscoverDolj - Chemare peste timp: Personalități care te invită în Dolj 

 Personalități doljene 

AMAN ALEXANDRU, magistrat, n. 1820 – m. 1885. Prin testamentul din 14 noiembrie 1884, și-a lăsat – împreună cu soția sa, ARISTIA – întreaga avere comunității craiovene, punând bazele Fundației Aman. Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, Muzeul de Artă și Muzeul Olteniei, instituții culturale de referință ale Doljului, există astăzi grație generozității acestor personalități.

AMAN THEODOR, pictor, n. 1831 – m. 1891. Dintre numeroasele sale lucrări se remarcă, în mod deosebit, „Hora Unirii la Craiova“, capodoperă realizată în anul 1857.

ARGETOIANU CONSTANTIN, politician, b. 1871 - d. 1952. He was Minister of Justice, of Finances and of Agriculture. He founded the Agrarian Union (1936).

BABA CORNELIU, pictor, n. 1906 – m. 1997. În 1958, este ales membru de onoare al Academiei de Artă din URSS și reales, în 1992, în Academia de Artă a Rusiei; membru corespondent și membru titular al Academiei Române (1990).

BERCEANU D. ȘTEFAN, medic, n. 1914 – m. 1990. A inițiat și dezvoltat școli de hematologie în toate orașele mari din țară, prin secundariat și doctorantură. Se numără printre primii cercetători din lume în ceea ce privește etiopatologia cancerului și a leucemiei, a bolilor imunologice și autoimune.

BIBERI ION, medic și scriitor, n. 1904 – m. 1990. S-a remarcat ca medic psihiatru, dar și ca romancier modernist, nuvelist, eseist, autor de monografii, de lucrări de estetică literară, de interviuri, de antologii.

BIBESCU GHEORGHE, domn al Țării Românești, n. 1804, la Craiova –m. 1873.

BRÂNCUȘI CONSTANTIN, sculptor, n. 1876 – m. 1957. Între anii 1894 și 1898, urmează cursurile Școlii de Meserii din Craiova. Tot aici sculptează „Cap de Copil”, „Bustul lui Vitellius”, „Capul lui Laocoon” și „Studiu”. Consiliul Județean al Prefecturii Dolj îi acordă o bursă, în 1900.

BRÂNCOVEANU CONSTANTIN, domn al Țării Românești, n. 1654 –m. 1714. Mare boier, strălucit politician, patriot, diplomat și om de cultură.

CARADA EUGENIU, scriitor, publicist, economist, n. 1836 – m. 1910. A fost deputat, consilier, ziarist – redactând violenta gazetă „Clopotul“ – și, timp de 27 de ani, directorul Băncii Naționale, fiind considerat un bun organizator al politicii financiare românești.

CÂRLOVA VASILE, poet, n. 1809 – m. 1831. Este înmormântat în curtea bisericii Madona Dudu din Craiova.

COCULESCU C. NICOLAE, astronom, n. 1886 –m. 1952. A realizat Observatorul astronomic din București, în 1908. A contribuit la înființarea Comitetului național de geodezie și geofizică (1929) și a Comitetului național de astronomie (1930).

GEORGE (GOGU) CONSTANTINESCU, inginer, inventator, n. 1881– m. 1965. Este autorul a peste 120 de brevete de invenții (4 volume), aplicații industriale ale noii științe – SONICITATEA – descoperită și fundamentată de el pe baze matematice.

DEMETRESCU TRAIAN, poet, prozator și publicist, n. 1866 – m. 1896. A publicat 15 volume de poezii și piese de teatru.

FARAGO ELENA, poetă, prozatoare, autoare dramatică, n. 1913 – m. 1954. A scris peste 20 de cărţi; a condus Fundaţia Culturală „Alexandru şi Aristia Aman” timp de 26 de ani.

GABRIELESCU GRIGORE, tenor, n. 1859 – m. 1915. Profesor la Conservatorul de declamaţie din Iaşi, apoi director al Teatrului Naţional din Craiova şi al Şcolii de Muzică „Eleferie şi Maria Cornetti” (1911-1915).

GEROTA DIMITRIE, medic, n. 1867 – m. 1939. A fost cel dintâi radiolog din ţara noastră şi a preconizat o tehnică de injectare a vaselor limfatice adoptată de către toţi anatomiştii contemporani.

VINTILĂ HORIA, scriitor, n. 1915 – m. 1992. Publică romane, nuvele, eseuri şi poezie în limbile română, spaniolă, franceză şi italiană.

IORDACHE ȘTEFAN, actor de teatru și film, n. 1941, Calafat – m. 2008. A fost actor și la Naționalul din Bănie.

LALESCU TRAIAN, profesor universitar, matematician, n. 1882 – m. 1929. Este succesorul lui Spiru Haret la Școala de poduri și șosele, având un rol determinant în crearea Școlii politehnice din Timișoara, fiind primul ei rector.

LECCA CONSTANTIN, profesor, editor, pictor, n. 1807 – m. 1887. A fost fondatorul primei tipografii (1837) și al primului periodic din Oltenia, „Mozaicul“ (1838).

MACEDONSKI ALEXANDRU, scriitor, n. 1854 – m. 1920. A editat ziarele „Oltul“, „Vestea“, „Dunărea“, „Plevna“, „Literatorul“, „Tarara“ și „Liga Ortodoxă“. A publicat peste 20 de volume.

MAIORESCU TITU, scriitor, profesor, om politic, n. 1840 – m. 1917. Ajunge ministru al Instrucțiunii Publice, membru al Academiei Române, deputat, prim-ministru. A avut contribuții importante în domeniul criticii literare, în problemele limbii, ale filosofiei, logicii, psihologiei, istoriei etc.

MATEI BASARAB, domn al Țării Românești, n. 1580 – m. 1654. Descendent al boierilor Craiovești, nepot al lui Neagoe Basarab, urcă pe tronul Țării Românești la 20 septembrie 1632.

MIHAI VITEAZUL, domn al Țării Românești, n. 1558 – m. 1601. A ocupat dregătoria de bănișor de Mehedinți; mare stolnic; mare postelnic; mare agă; mare ban al Craiovei; domn al Țării Românești. Înfăptuiește prima unire a celor trei provincii românești – Țara Românească, Moldova și Ardealul, la 27 mai 1600.

MIHAIL JEAN, om politic, filantrop, n. 1875 – m. 1936. A lăsat întreaga sa avere statului român – peste 80.000 ha de teren arabil, imobile, păduri, sute de milioane în numerar și în bănci, bijuterii – cu dorința de a înființa o Fundație „Jean Mihail”.

MRAZEC LUDOVIC, geolog, n. 1867 – m. 1944. A creat Societatea Română de Geologie, în care a activat până la sfârșitul vieții. Este primul geolog român care admite originea organică a petrolului și arată că materia primă organică din care s-a format petrolul este planctonul mărilor.

MURGULESCU ILIE, chimist, n. 1902 – m. 1991. Printre altele, a inventat procedeul de polemizare a acrilonitrilului.

NEAGOE BASARAB, domn al Țării Românești, n. 1481 – m. 1521. A domnit între anii 1512 – 1521, adus pe tron de boierii Craiovești.

NEGULESCU JEAN, pictor și regizor, n. 1900 – m. 1993. A realizat aproape 40 de filme la Hollywood, între anii 1931 –1970, fiind unul dintre regizorii importanți ai cinematografiei americane.

C. S. NICOLĂESCU-PLOPȘOR, arheolog, etnograf și folclorist, n. 1900 – m. 1968. A înființat și condus editura „Pământ și Suflet Oltenesc“ și revistele „Gând și Slovă Oltenească“, „Suflet Oltenesc“, „Oltenia“.

OBEDEANU CONSTANTIN, m. 1755, vel-paharnic, vornic, caimacan și mare consilier împărătesc al Olteniei; ctitor de mănăstiri și școli.

ODOBLEJA ȘTEFAN, doctor, academician, n. 1902 – m. 1978. A fost creatorul psihociberneticii, întemeietorul ciberneticii teoretice generalizate, autorul Psihologiei consonantistice.

PALEOLOG V. G., critic de artă, n. 1891 – m. 1979. Eminent cercetător al vieții și operei lui Constantin Brâncuși.

PĂUNESCU ADRIAN, scriitor, om politic, n. 1943 – m. 2010. Copilăria și-a petrecut-o în comuna Bârca, Dolj, și este realizatorul cenaclului „Flacăra”.

PELLEA AMZA, actor, n. 1931 – m. 1983. Se numără printre marii actori ai României. Simțindu-se legat de Craiova, la deschiderea stagiunii 1973 – 1974, în noua clădire a Teatrului Național, primește să fie director al acestei prestigioase instituții culturale.

PLEȘOIANU GRIGORE, profesor, traducător, n. 1808 – m. 1857. A pus bazele Școlii Centrale din Craiova, pe care a slujit-o cu har timp de un deceniu.

RADU MARIA, cântăreață, n. 1917 – m. 1990. Pentru meritele sale artistice, a fost distinsă cu titlul de Artistă a Poporului.

RĂDULESCU-MOTRU CONSTANTIN, profesor, filosof, psiholog, n. 1868 – m. 1957. Președinte al Academiei Române (1936 – 1940) , are publicate foarte multe articole, studii politice, culturale și sociale.

ROMANESCU ARISTIZZA, actriță, n. 1854 – m. 1918. În perioada marilor sale creații, este alături de Grigore Manolescu.

ROMANESCU NICOLAE, om politic, n. 1854 – m. 1931. Primar al Craiovei în 1898, 1901 – 1905, 1914 – 1916, 1929. A contribuit, în mod hotărâtor, la modernizarea orașului, prin lucrări edilitar-gospodărești de anvergură. Lui i se datorează Parcul „Nicolae Romanescu“ din Craiova, proiectat de arhitectul peisagist francez E. Redont.

STĂNESCU CONSTANTIN, general, n. 1895 – m. 1947. Între anii 1916 – 1918 participă, în prima linie, la luptele din Dobrogea, de la Mărășești și Mărăști. A ocupat diferite funcții în Marele Stat Major și Ministerul de Război.

SÎRBU D. ION, scriitor, n. 1919 – m. 1989. Prodigioasa activitate literară i-a fost încununată de premiile Uniunii Scriitorilor din România, Asociației Scriitorilor din Craiova, Revistei „Ramuri” etc. A primit titlul de Cetățean de Onoare al Craiovei.

SORESCU MARIN, scriitor, n. 1936 – m. 1996. Opera sa îl situează printre cei mai valoroși scriitori români, figurând pe lista propunerilor pentru Premiul Nobel. În 1992 devine membru titular al Academiei Române, iar la 25 noiembrie 1993 este numit ministru al Culturii. Opera sa cunoaște o vastă răspândire internațională, fiind tradusă în multe țări ale lumii. Începând cu stagiunea 2005 – 2006, Teatrul Național din Craiova îi poartă numele.

ȘTIRBEI B. ALEXANDRU, principe, filantrop, n. 1836 – m. 1895. A fost deputat de Craiova, președinte al Consiliului Județean Dolj, ministru al Lucrărilor Publice în primulcabinet junimist, ministru de Interne și de Finanțe.

TITULESCU NICOLAE, diplomat, n. 1883 – m. 1941. A fost ales președinte al celei de-a XI-a și a XII-a sesiuni a Adunării Generale a Societății Națiunilor, în 1930 și în 1931, fiind singurul diplomat care a deținut de două ori această funcție.

ȚIȚEICA GHEORGHE, matematician, n. 1873 – m. 1939. Este fondatorul geometriei diferențiale centroafine și unul dintre creatorii școlii matematice românești.

ȚUCULESCU ION, medic, pictor, n. 1910 – m. 1962. Lucrările sale de pictură expresionist-populară, cu evoluție spre abstracționism, s-au impus în epocă.

VLADIMIRESCU TUDOR, n. 1770 – m. 1821. Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu a pus capăt regimului fanariot, restabilind domeniile pământene, și aconstituit prologul Revoluției române din anul 1848.